zice mintea mea in gandul ei

A 122-post collection

Ragai si ma scarpin ...

Ragai si ma scarpin, mananc pana mor. Vreau sa vad tate si buci pe televizor.

Pauzele lungi si dese … stiti voi …

N-am umblat prin facultate tot semestru cat am umblat azi. N-am facut ore tot semestru cate am facut saptamana asta. Da’ am rezolvat. Why excel when you can just get by. Sunt verde folosesc minimul de energie necesar supravieturii.

Mi-e somn.

*… zboara masa, zboara mata iti arde casa … *

Daca mai vad cuvantu EMO in vreo stire tembelizoristica, ziar de sters la cur, sau blog retardat (exista altfel?) jur ca ma sinucid io. Sau sinucid pe cineva. De ce pula mea e bagata in seama atata o moda? Stil vestimentar. Ca nu e mai profund de atat. Pentru 99% din emoizi. Copchii prosti exista si cu si fara emo. Stirstii mi se par cea mai scarboasa specie de oameni depasindui chiar pe taximetristi. Sunt total de acord cu genocidul lor. Da’ ajung si la ei. Emo – copii nebagati in seama de parinti cu mult prea multi bani si mult prea putina minte. Asa, si? Nu s-o mai vazut? Cresc frate. Nu e totu pierdut. S-o sinucis o prosta. Asa, si? E prima? E ultima? Intamplator “era” emo. Big fucking deal. Pe bune, daca mai aud un cretin semi-retard (a se citi om normal mergator la facultate, purtator de kenvelo, discutator de politica si fotbal) ca emo in sus si emo in jos il dau cu capu de pereti. Cretinu pulii … unde te trezesti tu sa judeci fara sa ai habar. Nu ca daca ai sti/intelege ceva ai avea vreun drept. Vezi-ti de bunastarea ta ca doar aia ar trebui sa te intereseze. Uitate oleaca in oglinda si vezi ce anume iti da dreptu sa judeci pe oricine altcineva in afara de tine. 
Hai sa radem de emo ca noi suntem culi si ce lozeri e ei. De ce pula mea sa dai legitimitate unei chestii atat de superficiale?

Cat pui la pariu ca o sa fie cretini care o sa creada ca le “iau apararea” emozilor sau chiar ca io as fi.

*Aici merge citatu de la inceput care chiar nu o fost cu intentie da se potriveste. *

Stiristi. Eu sincer nu inteleg pe nimeni care vrea sa dea la jurnalism. Si vad oameni destepti care vor asta. De ce? Ca sa ce? O lume mai buna? Obiectivul nostru: nici o carie? Demascarea mafiei? Power tu za pipal? Cainele de paza al democratiei? Hai da-o’n pula mea cu basme de astea. Grow up.

Stiristii sunt de doua feluri: stiristu clasic care face, la propriu, stirile la tv scotand subiecte din orice cacat sterp, cronicaru de violuri. Scopul lui in viata nu are nici o legatura cu informarea publicului, prezentarea unor fapte sau cacaturi copilaresti de astea ci doar audienta. Nu conteaza ca interpretarile sunt de-a dreptul “creative” sau ca stirile sunt pur si simplu inventate. Nu conteaza ca oricum n-ar fi in stare sa intelega chestia pe care o prezinta chiar daca ar vrea sa fie obiectiv. Noi dam omului ce isi doreste – o movila mare de balega. De cand pula mea stie omu ce e bun pentru el? Democratia asta e o mare porcarie si o mare minciuna. Oamenii is prea prosti ca sa stie ce vor.

Apoi sunt stiristii jurnalisti. Astia din ziare. Pupatori de pula de senator, ministru, primar, “om de afaceri” sau oricare alta atata timp cat ii da bani de tigari. Toti. Fara exceptie.

Exterminati toti. Pe stadioane. Ce bine le zice si Vadim asta … :|.

Aaa. Ar mai fi o categorie printre care si unii dintre asa-zisii bloggeri. Da’ astia is prea penibili ca sa fie bagati in seama. Astia chiar cred ca fac ceva corect si cacat. Pacat ca habar n-au pe ce lume traiesc si ca n-ar fi in stare sa bage mancarea in gura decat daca le arata cineva cum si daca nu le-ar spune cineva ca mancarea … se mananca.De astia mi-e mila.

I am not alone ... am I ?

Intre mila de sine si iluzii de grandoare. Intre grija sincera(?) de altii si egoism rece, calculat, rational … robotic. Si fara sa cred in nici una. Fara sa stiu care e adevarata, daca e vreo una. Si nici intre. Nici mediu, normal. Nici compromis. Intr-o stare suspendata, oscilanta.

Pana la urma doar eu contez nu? Doar eu pot sa garantez, cu o oarecare certitudine (suporta oare grad de comparatie ? … in fine), ca exist. Restul. Restul e doar pe baza simturilor nu? Lumea. Tot ce “stiu” ca exista. E doar pe baza de incredere. Incredere in simturi. Incredere ca le interpretez cum trebuie. Incredere un mintea mea … in mine. Ca asta sunt nu … eu ? … mintea mea … gandurile mele … ce altceva exista? … ce altceva conteaza? Ar conta chiar daca ar exista ? … Eu nu pot sa stiu ce gandeste altcineva. Nu pot sa stiu daca gandeste. El nu poate sa stie ce gandesc eu. Practic tot ce e … e prin mine. Exista pentru ca vad, aud … gandesc eu. Exercitiu simplu: eu vad culoarea rosie … rosu. Eu stiu cum arata … pentru mine. De unde stiu eu ca oricine altcineva vede rosu ca mine. Poate ce zic eu ca e rosu e pentru el verde. L-ar numi tot rosu ca asta e conventia pentru culoarea respectiva. Un mar ar fi rosu si pentru mine si pentru el si pentru mine chiar daca le-am vedea diferit. Daca e un mar rosu adica :). Nu ai avea cum sa verifici asta. Si o culoare e doar ceva banal. Se poate extrapola pana la cele mai ridicate niveluri. Cum vad eu lumea poate nu o vede nimeni si nu ma refer la cum o interpretez si o inteleg ca aia e clar ca diferit la fiecare, nu are cum sa fie altfel, ci la pur si simplu cum o vad … forme, culori, sunete. Totu trece printr-un convertor (ca-s inginer ce pula mea … sa fac analogii inginericesti) si apoi interpretat intr-un fel sau altul de mine. Bun … da’ pana la urma ce conteaza ? … ce conteaza daca am vedea fiecare diferit lumea ? E chiar posibil sa fie asa si imposibil de verificat. Da’ e relevant? OK toata ideea “sunt unic si diferit” suna foarte bine, toti vrem sa auzim asta … big fucking deal.

Ma intorc. Daca nu pot sti, verifica, ca exista altceva, conteaza acel altceva? Si chiar daca exista … Singuru lucru pe care poti sa te bazezi, singurul om cu care vei fi in fiecare zi esti tu. Bun, rau, prost … asta esti si asta ai sa fii pana mori sau innebunesti … comform definitei noastre a nebuniei … un om care nu mai poate relationa cu mediul inconjurator. Un om inchis cu gandurile sale. Deprivat de simturi si de contact cu exteriorul. Poate e si asta o forma de iluminare.

Si poate ca mori si devii altceva … evoluezi … In ce … ai sa mai fii TU? Ce ne defineste ca oameni? Ce te defineste pe tine ca fiind tu? Ganduri … ideii … sentimente. Explicabile sau nu prin stiinta, evolutie, relgie, ratiune, filozofie … Irelevante toate. Murind nu pierzi tot … Oamenii mi se par extrem de limitati. Foarte, foarte limitati. De sentimente … instincte … limitati. Asadar o forma superioara de inteligenta ar avea foarte putine in comun cu noi. Gelozie, dorinta, determinare, speranta, disperare … toate sunt strans legate de viata noastra ca oameni. Indepartand mediul, sistemul in care se manifesta nu mai exista necesitatea lor. Asadar o fiinta superioara nu o sa fie geloasa … nu o sa urasca. Dar o sa iubeasca? Murind ce mai ramane din noi? Asta in prezumtia ca nu disparem pur si simplu. Sigur … e frumos sa gandesti ca exista ceva superior in noi. Ceva care ne separa de animale. O samanta … divina. Care se pastreaza dupa moarte facand astfel legatura dintre eul de acum si eul de dupa. Dar care e? Ce parte din noi e superioara? Sa fie iubirea … dragostea. Religia asa zice. Asa o fi ? … nu stiu. Parca si asta e cam … limitata … si … omeneasca. Sau poate de fapt fiintele superioare nu sunt atat de … *superioare. *Relgia, noastra, ne spune ca si ingerii au cazut nu. Din mandrie. Iata un sentiment intradevar superior. Mandria. Egoismul. Dragostea de sine. Iar se ajunge la asta. Ingerii sunt fiinte superioare nu. Pai si atunci poate nu e mult de “crescut”. Poate nu suntem atat de diferiti. Atat de inferiori. Ceea ce ar fi trist … Oare doar atat sa putem … asta sa fie limita superioara? Atat de aproape sa fim? Si iata-ne morti … impacati si caiti … gasind pacea si bucuria eterna in rai. Oare? Ce ne-ar impiedica sa pacatuim atunci … sa gresim. Ar exista liberul arbitru nu? Doar nu o sa fim roboti … zombie. Si e clar ca inteligenta superioara, iluminarea nu o sa ne opreasca sa gresim. Tocmai vorbeam de fiinte superioare care au gresit. Ajungem la doua posibilitati. Vom fi doar *ceva *mai superiori. Care nu ar fi mare lucru, sincer … Da’ cred ca asta e varianta mai putin plauzibila. Vom fi poate complet diferiti. Fiinte eterne nu? Timpul … exista ceva mai important ca timpul ? Universul si tot ce suntem noi exista doar raportat la timp. Devenind eterni, neguvernati de timp nu mai conteaza nimic de acu. Ideile mai exista fara timp … sentimente … ganduri. Nu ne putem imagina o lume fara timp. Si atunci, devenind atemporali, ce legatura am mai avea cu eul de acu? Cate lucruri importante pentru noi acum ar mai relevanta?

Si atunci de ce toate astea ??? Din nou intreb … ce dovedim? Ne depasim conditia? Suntem mai mult decat am putea fi, decat ar fi posibil sa fim? Animalul care crede ca nu mai e animal. Robotul care face ceva pentru care nu a fost programat. … (La propozitia asta m-am blocat … vreo 10 sec. Am mai spus eu ca nu prea patesc asta … sa raman fara intrebari. Da’ nu ma tine mult) … Sau poate nu trebuia sa fie programat. Instructiunile de baza sunt de ajuns. Restul se invata. Suntem oare roboti … cu prea multa libertate poate? Libertate esentiala supravietuirii totusi … Si totusi limitati … limitati de software … si de sistem, de setul de legi si reguli care ne guverneaza existenta. Legi mult mai greu de incalcat decat orice lege pe care am creat-o noi. Asta sa fie testul? Sa reusim sa facem acel ceva care ne diferentiaza de ceea ce suntem. De corpul fizic. Ceva special, ceva ce nu ar trebui sa se intample. Foarte frumos … si cu ce scop totusi? Moartea, in orice fel s-ar manifesta inseamna pierderea eului actual. Ai deveni altceva … sau nimic. De ce as vrea sa fiu altfel. Nu sunt multumit de ceea ce sunt … clar. Da’ nici nu regret nimic, desi toate cacaturile intamplate care ma “hartuiesc” in fiecare seara, unele importante de cele mai multe ori banale pe care poate altii le-ar fi uitat in secunda urmatoare, ar contrazice asta. Nu cred ca regret nimic, si nu cred ca as vrea ca orice sa se fi intamplat altfel. Si ar fi destule de schimbat. Dar asta ar insemna ca nu as mai fi ce sunt acum … cine sunt acum. Ori eu nu vreau asta. Sunt bun, mai mult rau poate, dar nu imi garanteaza nimeni ca as fi mai bun daca as fi facut ceva diferit. Nu mi-e frica ca as fi mai rau. Doar ca nu as mai fi eu. Eu ma definesc ca suma gandurilor mele, ganduri care se bazeaza mult pe trecut, pe experiente. De ce sa vreau sa nu mai fie eu? De ce as vrea sa fiu altceva? Chiar altceva mai bun. Superior din orice punct de vedere. Ce folos daca nu as mai fi eu?

Suntem stapanii unui univers, care exista doar pentru noi si il vedem exact cum vrem, constient sau nu. Constient sau nu si totusi in control … asemeni unui vis in care stii ca visezi incerci sa il controlezi si prima impresie ar fi ca reusesti. Sau numa eu am de astea? Totusi nu iese niciodata cum ai vrea. La prima vedere in control, la a doua vedere doar un control iluzoriu. Pentru ca fricile noastre iau controlu si nu primesti ce iti doresti aparent ci ce ti-e frica ca ai putea primi. Dar tocmai prin gandul ca s-ar putea intampla ceva rau il materializezi. Controlat asadar de frici. Dar fricile alea tot ale noastre sunt. Fac parte din noi. Privit la un nivel si mai inalt (al treilea?) tot noi suntem in control … doar ca nu rational. Dreacu …

Si totusi cat insignifianti? Cat de vulnerabili. Unii spun ca lumea, universul in mare nu ar simti lipsa unui singur individ. Mori si cui i-ar pasa. Unui grup restrans de oameni. Care si ei ar uita. Da’ eu zic ca poate universul nu ar mai exista fara mine … cel putin universul cum il vad eu … si e singurul pe care il stiu …

Am atins prea multe idei … si nici una cum trebuie … mda, ceva nou ?

Another fresh, steamy pile from the bullshit oven. Specialitatea casei.

Foarte frumos sa o *arzi *la niveluri ridicate, idei abstracte and all that shit asta pana cand te lovesti, inevitabil, de lucrurile simple din viata cum ar fi faptul ca imi curg mucii de parca am robinet pentru sunt alergic la polen … la iarba of all things. How does that fit in god’s plans exactly ?? … glumesc :). I must “suffer” for my “art”. Si suffer si art in ghilimele …

In fine … idea centrala ca tot ce exista, exista pentru si prin mine … prin gandurile mele. Acelasi monolog monoton (da ce o dau in seara … dimineata asta) … si fara nici un rost si scop poate … as prefera parca un dialog …

Chestie noua ...

Update: hmm … vad ca, dezgropand posturile antice, imi mai vine si inspiratia … si mai adaug cate ceva la fiecare … e de bine … so … pe bune … intrati aici ca pe aici raportu posturi decente/aberatii abjecte (de o vreme incepe sa imi placa sa folosesc cuvinte mai … elaborate … sa vad cat ma tine si “pasiunea” asta) e prea mare.

M-am apucat sa republic posturi mai vechi aici. Un fel de best of. Ca na … daca si 3se isi scoate best of eu, ce pula mea, is mai prost ca 3se … ce pula mea …
Momentan nu am reusit decat un post :D. Ideea e sa le mai retusez, sa mai adaug etc si sa am posturile mai “rasarite” la un loc.

Asta era ideea. Ca am scris inca pe cat era postu deja :):

Cat rahat pentru nimic. Cata energie consumam pe chestii care, am inceput sa fiu din ce in ce mai convins, sunt destul de irelevante. De fapt nu irelevante ci doar inexistente. Cat suflet, cata pasiune pentru nimic. Nu ma refer numa la mine, eu sunt destul de potolit in domeniu asta. In general. Dragoste, relatii etc. O gramada gigantica de bullshit, o bomboana frumos colorata inca un element (unu de baza chiar) facut sa ne faca sa credem ca exista ceva. Ceva in viata asta, ceva pentru care merita sa traiesti, sa mori, ceva la care sa tinzi, un tel, un scop, o Forta … un Sens. Povesti frumoase cu Feti-Frumosi si Ilene Cosanzene numa bune sa indoctrineze si sa docilizeze gloata de mici. Dragoste. Suna foarte frumos. Ca teorie, ce naiba ai putea avea impotriva ei. Doi oameni care se inteleg, care se asculta, care se doresc facuti unu pentru altu. Da povestile sunt frumoase. Realitatea din pacate e cruda. Nici macar cruda. Realitatea doar e. Realitatea nu are atribute omenesti. Realitatea e ceea ce o facem noi sa fie. Iar noi suntem oameni, departe de perfectiune (care o fi si aia). Iar, fiind oameni, tot ce creem nu e perfect, tot ce simtim nu e pur, ideal. In realitate te plictisesti, in realitate esti egoist, in realitate principiile sunt bune pana cand trebuie sa le pui in practica, in realitate gresesti, in realitate nu poti sa recunosti ca ai gresit, in realitate mandria iti sta in cale, in realitate iarba e intotdeauna mai verde in alta parte, in realitate nu esti pregatit sa ai incredere, in realitate daca ai incredere ti-o iei … Realitatea e doar oglinda noastra. Suntem urati > asta o sa reflecte si realitatea.

Asa ca ma fut pe ea realitate. I’ll take the blue pill (ar trebui sa va acord mai multa incredere poate … am pus linku totusi) anyday. Prefer sa fiu “drogat”. Prefer sa nu vad. Prefer sa fiu “indragostit” si sa ma bucur cat dureaza. Si cand se termina sa caut urmatoarea doza. Si tot asa ignorand “realitatea”. Ca pana la urma realitatea e ceea ce o facem noi sa fie, adevarul e ala pe care il credem noi sa fie adevarat.

... dary

Am tendinta sa exagerez.

Pacat … de fapt ce pacat. Pacat nimic. Care e problema ? Nu e nici o problema. Poate de aia. Poate nimic. Ce poate ? A gata stiu care e problema. Nu exista. Adica nu ca nu exista. Da’ de unde sa iau? Nu creste in copaci, nu iti iese in fata pe strada, nu te loveste in cap cu un ciocan, nu iti vorbeste despre albine deodata. De fapt da. Adica nu toate … unele se pot intampla. Se intampla. Cui ?

Buna intrebare Lucian ma bucur ca ai intrebat Nu stiu … este raspunsul. Dar am eu alta intrebare: De ce ai “roger sanchez – another chance” pe repeat?

Nu stiu … este si de data asta raspunsul. De fapt … pentru ca imi place si pentru atmosfera. Multumit?

Da. Dar mai am o intrebare. Da’ di tzi, tzi, tzi?

De ce, ce ?

Exaaact.

Pai stii raspunsu.

Aham.

Deci ?

Deci ce ?

Exaaact.

Revenind la subiect. Deci da … sa zicem ca iti iese in fata pe strada … sau nu neaprat pe strada. Problema de fapt nu e ca iese ci ca nu iese. Pentru ca nu iese de fapt. Never. Nici macar lor. Cred … sper. De fapt ce conteaza daca le iese lor.

De ce ai vrea sa iese. De ce nu bagi tu mana dupa ea?

Ha! Pai as baga. Dar unde? Si chiar daca stii unde de ce ai face-o cand stii ca nu o sa iti placa ce gasesti?

De unde stii fara sa gusti? Poate o sa iti placa.

Stii. Dupa miros … culoare. Crede-ma ca stii.

Stii ceva … nu te cred. Singuru mod prin care poti sti sigur e sa gusti.

Nu trebuie sa gusti orice cacat ca sa stii ca are gust de cacat.

Nu chiar orice cacat. Dar poti sa gasesti o miere foarte buna care insa aparent nu e … foarte buna. De ce sa nu gusti ? In cel mai rau caz ai parte de o miere naspa … decat deloc.

Toata discutia asta imi face foame.

Iti face pe dreacu. Ai mancat ca spartu.

Da asa e :D. Dar vroiam sa folosesc expresia.

Tot n-am rezolvat problema.

Ce problema ?

Ce prolema ? … Problema. Singura.

Mdea … pai si ce propui ?

Ce sa propun. Nu eu tre sa propun. Si chiar daca propun ce conteaza ? Tu trebuie sa faci eu nu am nici o putere.

In fine. Eu nu cred ca e nici o problema de fapt. Adica e, dar e una care nu tine de mine.

Normal ca crezi asta. Cand tine ceva de tine.

… of … si acum ce ?

… nu stiu …

Ma culc.

Culca-te. Dar noi o sa fim tot aici cand te scoli.

Da stiu … cacat …

Legen ... wait for it ...

Iata-ne ajunsi, din nou, aici. Ciudat poate dar nici intr-un caz de neasteptat.

Prima intrebare de care ne lovim: Am ajuns. Acum ce ?

Buna intrebare Lucian, ma bucur ca ai intrebat. Intr-adevar, odata scopul nostru atins, pusi in fata faptului implinit realizam ca nu ne-am gandit niciodata ce v-om face dupa. Tot ce a contat a fost sa ne atingem tinta. Multa munca, multe sacrificii, multe nopti pierdute. Dar toate aveau un sens. Un punct de convergenta. Si iata ca privim in haul intunecat care ne este viitorul, ne holbam in ochii dragonului numit Necunoscut si inghetam ca o caprioara in fata farurilor unui camion cu remorca condus de un sofer ucrainean, ca un papuc diesel plin de muncitori care se intorc acasa blocat pe sine in fata trenului rapid suceva-bucuresti nord, ca un betiv notoriu iesit din crasma intunecata lovit de soarele diminetii de aprilie. Si ne punem intrebarea: Acum ce ?

Insa inainte de a raspunde acestei intrebari trebuie sa rasundem alteia. De ce am vrut sa ajungem aici? Pentru ce am purtat toate bataliile? Ne mai aducem aminte? Pare atat de indepartat si confuz. Tot ce ne aducem aminte este drumul. Am intrat pe o traiectorie rigida, intr-un tunel cu o singura iesire hipnotizati de luminita din capat, de stralucirea orbitoare a sperantei asemeni unei musculite fascinate de lumina fluorescenta a mortii  musculita care, desi aude tipetele disperate a celorlate musculite, tipete care se amesteca disonant – un recviem bizar, musculite care striga: “Don’t go in to the light!”, nu mai poate parasi caruselul. Acesta a plecat din statie, este deja prea tarziu pentru biata musculita. Saraca Musculita …

Iar noi prinsi in acest miraj, cantecul de sirena amortindu-ne simturile asemeni unei sticle de wiskey ieftin cu gust de spirt si cola facut in cada, nu mai vedem decat luminita strigatele celorlalti devenind doar un zgomot de fond, un murmur indescifrabil, o soapta fantomatica, o voce bolborosita din subconstient. Nu stim de ce ne-am urcat, nu stim unde mergem stim doar ca trebuie sa ajungem acolo.

Raspunsul la aceste intrebari este pe cat de simplu pe atat de incredibil.

Behold … a pale horse.

Continuarea dupa pauza publicitare.

post inteligent

Niciodata (ok .. so asa se scrie … foarte dragut) nu sunt multumit de primu post de pe pagina (ultimu cronologic cum ar veni) ca na … intrebare si raspuns pentru cand aplici pentru un job: “What’s your biggest flaw? – I’m a perfectionst.” … gay > gag > baaaarf. (cooerent ca de obicei – good job eu)
Ma gandeam sa pun si io un post inteligent (pe cat pot) (ai auzit de falsa modestie? nu ? you should give it a try sometimes … you’d be surprised, works wonders for me). Mdaaa …. funnnyyy … glumesc, sunt un glumet.
Ma bate gandu sa mai pun vreo doua bloage in lista printre care si asta. E chiar dragut (oricat de gay ar suna asta). Ideea e unde dreacu le mai pun … si asa am mult mai multe decat crezut ca o sa am vreodata (adica 0 … 1 de fapt: celula) cand m-am apucat de blog. Ca, ce plm, doar nu o sa ajung un blogger ratat nu? Principii – facute pentru a fi calcate in picioare suna sloganul publicitar. Si ce principii mai ai si io :|. Am inceput sa vad in ceata … la propriu … am patit de doua ori azi … si nu, nu era de la bautura. Incep sa ma ingrijorez … cred ca am cancer … sau macar sida. Ce gluma buna nu ? … mai ales daca cunosti oameni cu asa ceva … sunt un glumet.
Ma gandeam mai devreme la dus … ca totusi nu sunt chiar atat de distrus. Adica sunt oameni mult, muuult mai ratati ca mine in orice “domeniu”. Lucru care nici nu va puteti inchipui cat ma bucura :D … :DDDD. De exemplu: nu simt nevoia sa injur si/sau rad pe/de altii ca sa ma simt eu superior, macar atata incredere in mine am. Nu ma simt mai bine atacand pe altii mai “slabi” ca mine. Ba chiar mi-e mila de genu asta de oameni. Nu ca nu ma iau de oameni … da’ de obicei am nevoie de niste alcool … si aia chiar o merita :)) . Alt exemplu: nu o sa imi tai venele dupa o femeie, nu o sa plang dupa ea (god … cel putin pana acu am reusit … ), nu o sa ii fac videoclipuri (jesus christ :|) sau stiu eu ce alte gesturi “romantice” cand e clar ca treaba e gata. Inseamna ca nu ai iubit cu adevarat pana acum!, zise citorul gay. Da, clar, asta era … gizas … Aaaa … sa nu se inteleaga ca sunt nu sunt emo/gay in cazuri de genu ca, ce dreacu … un sfert de blog m-ar contrazice. Doar ca na … am totusi oleaca de mandrie care de bine, de rau imi impune unele limite. Inca un exemplu … si s-ar putea sa mananc oleaca de rahat (oau … eu sa mananc rahat ??? … nuuu … nu imi vine sa cred asa ceva) la asta da’ asta e: cand imi doresc cu adevarat ceva, il iau … reusesc, rezolv treaba … Rar, ce-i drept, imi doresc ceva cu adevarat :D … stiu ca suna ca o scuza. Insa m-am surprins si pe mine ca pus in fata unor situatii nu am ezitat si mi-am atins obiectivu. Ce le zice baiatu asta Vivaldi … le stie gagiu, are valoare. De ce ma laud numa cand vine muzica clasica in playlist … de cate ori m-am laudat cand vine Natasha Bedingfield? Nu ca mi-ar fi rusine cu ce ascult. Revenind: sufletul mi se umple de bucurie cand vad pe altii mai distrusi ca mine. De fapt satisfactia vine cand ei chiar se cred mai buni. Ca altfel sunt doar patetici si cu astia nu am nimic.
O DAA … mori fraiere … (imaginati-va-l (2 liniute … wtf???) pe Mircea Badea cand e el bucuros ca si-o ia unu care se crede smecher si va dati seama despre ce vorbesc :D ) … te-o parasit femeia … GET OVER IT … lasa aparentele de dur ca nu impresioneaza pe nimeni … esti doar patetic (si nu vreau sa intru in discutii cu sensul cuvantului patetic … ma refer la varianta americana si gata) si demn de mila (patetic .. demn de mila … Dar de ce sa nu fim redundanti ?? Ce scrie undeva ca nu am voie sa spun aceeasi treaba de doua ori in moduri diferite ?? Coerenta si logica ?? Ce e alea ???).
Oare mai citeste cineva pana aici ? Cata rabdare sa ai frate ? De fapt 1 persoana citeste sigur :D …(neata copilu’ … cum atarna ?) … deci tot e bine.
Hai nb ca tre sa ma culc ca la 9 ma scol. Nu, nu ma duc la scoala sau cacaturi de astea. Trebuie sa terminam sezonu 1 din serial. Aaaa … nu v-am spus de serial. Sau v-am spus ? Sincer nu mai stiu. Va spun acu oricum. Deci serial: How I met your mom … comedie usurica dar foaaarte misto … nu (prea) are la baza glume cretine, oamenii beau aproape cat noi (yaay), conversatii destul de inteligente dar nu atat cat sa te faca chiar sa iti folosesti creierul. Are de toate … betii si povesti de dragoste … perfect pentru niste gay ca noi.
Deci acu chiar nb. Deci NB!
*da stiu … multi deci, multi na, multi bla bla bla etc samd … varianta scurta e ca nu imi pasa … varianta lunga e ca chiar, pe bune, nu imi pasa …
**pentru aia care nu ma cunoaste: nu va ingrijorati chiar nu sunt atat de incooerent si ilogic (ilogic … sunt ilogic … cine plm foloseste exprimari de astea) in realitate … sunt mai rau :D … si am oameni care pot sa garanteze asta … dar am si zilele mele bune … deci acu chiar nb. Deci NB!

random shit

Nu imi plac “ranturile” nu (prea) am posturi de genu … e o tema prea intalnita. Si totusi … acu mi-o venit chefu … o fi lipsa de somn.
Niste random stuff:

  • doar ca o duci cu masina de la servici pe curva firmei nu inseamna ca primesti vreo muie, labagiule, asa ca sterge-ti ranjetu cretin de pe fata si intoarce-te la meseria de sclavet ca e clar ca ti se potriveste … uita-te ce fata ai in plm … cat o fi de centurista are si asta niste standarde si te vede cat esti de ratat …

  • doar pentru ca majoritatea retarzilor vor sa iti bage limba in gat/pula in cur (in functie de varsta) nu inseamna ca esti frumoasa/interesanta/populara sau ce pula mea crezi tu ca esti … incearca sa scazi la maxim juma de kil de vopsea de fata pe zi, lasa hainele aurii si lanturile de trotuarista, lasa aerele de superioritate, nu mai rade ca vaca la toate glumele “subtile” la care nu te prinzi ca de fapt is chiar despre tine si in schimb mergi si tu la macar 70% din ore. Da stiu ca nu te place nimeni si esti disperata dupa atentie … dupa cineva care sa te aprecieze. Da stiu ca nu ai vrea sa fii asa de fapt … Nu iti trebuie aprobarea tuturor cretinilor … in viata majoritatea oamenilor nu o sa te placa … viata suge … Ce ai vrea tu e respect da’ iti spun io sigur ca nu ai sa-l gasesti in rolu de “curva proasta” a scolii. Da stiu ca ai parinti distrusi mata o arde prin vecini si tactu isi bea salaru de rahat in 3 zile. Din nou … viata e de cacat … treci peste asta. Si da stiu ca sa iesi din tot rahatu asta pare greu si ca e mai greu sa termini un liceu decat sa faci o muie. Da’ nu e imposibil … Nu’s io in masura sa vorbesc de vointa … da’ altii au reusit … tu ce pula mea ai ?

Si da stiu ca scriu toate rahaturile degeaba. De aia mi se par cel putin “naive” daca nu chiar penibile posturile de genu … si totusi il scriu … ete mori in lava (trebuia sa zic ceva original) …

  • ce pula mea va imbracati toti la fel … da-o in pula mea … nu zic ca tre sa fii tot timpu altfel, diferit si original … ca si asta devine cam penibil la un moment dat … da’ foloseste-ti farama de neuron pe care o ai si uita-te ca toti prietenii tai de rahat arata de parca’s clonati … strutii/hip-hoperii/rockerii/emoizii/anadargraundistii/manelistii/casarii pulii … o da … si tranceri … ooo … don’t even get me started …

  • mai muie … chiar crezi ca un tricou cu nirvana te face intelectual retardule … vrei sa fii macar pe jumate atat de inteligent pe cat te crezi … lasa dreacu vodca la 16 ani, lasa teribilismele ca parinti fututi (care te pun sa faci teme) au avut toti si uite ca au ajuns sa termine o facultate fara sa apeleze rimel negru, fara sa poarte lame de ras la gat si spalandu-se mai des de o data pe saptamana … Daca tot te crezi atat de inteligent incearca sa iti mai si folosesti creieru nu numa sa-l futi.

  • ce pula mea te plangi atata … toti is devina pentru viata ta mizerabila … tiganii … politicienii … ungurii … manelistii … TU esti de vina ratatule si cu cat realizezi asta mai repede cu atat ai sanse sa iesi din cacat mai repede … daca nu e deja prea tarziu … de fapt e … MORI …

  • cat de ratat poti sa fii incat scopu tau in viata e numarul de vizitatori de pe blog/hi5. Toata lumea vrea apreciere si aprobare … unii insa au realizat ca conteaza (ca co da … stati-ar in gat) calitatea si nu cantitatea … Lasa comentarii pe toate blogurile “mari” de la noi, nu conteaza ca nu ai nimic de zis … daca e un film de pe youtube (si orice blog care se respecta are cel putin 30% din posturi de pe youtube) pune un “lol” “:)))))” “haha” si gata … daca e o poza cu o pizda cum n-ai sa vezi decat pe internet in toata existenta ta patetica pune un “ce buna e coae” “as futeoooo” si ai trafic asigurat … Daca vrei sa pari intelectual (citate autentice): “se mai intampla!” “ugly dukling might someday became a swan” si mai gasesc inca nspe la doua clicuri distanta. Parca vad ca se scoala vreun nedreptatit sa imi dovedeasca ca vorbesc prostii … Astea au fost exemplele cele mai la indemana mai gasesc cinci mii ca astea … nu esti atat de special cat sa meriti sa fii bagat in seama oricum. Truismele au salvat multe situatii in care o replica inteligenta era necesara. Nu te duce capu sa ai idei originale … ia-le pe-a lu altu … un alt pseudointelectual ca tine care poate a scos si o carte – diferenta e ca cacatu ala face si bani nu doar impresii. Ideea e sa fie cat mai vag, sa para ca vrea sa exprime ceva fara a fi prea specific (da, da luat din americaneste sensu) destul cat sa faca pe leguma care te citeste ca a inteles ceva dovedindu-si a nu stiu cata oara ca e si el cel putin la fel de intelectual. Chiar daca nu a inteles nimic (ceea ce e normal pentru ca nu era nimic de inteles) oricum nu o sa recunoasca ca doar nu o sa cada el de prost … o sa lase si el un comentariu la fel de vag … si uite asa pornesti o discutie in care nici unul nu stie despre ce e vorba insa care va face pe amadoi sa va simtiti mai bine. Daca vrei sa pari intradevar destept baga ceva pe o limba straina … nu engleza ca nu mai e la moda din ’94. Nici ceva prea exotic ca asta ar insemna ca ai habar macar oleaca de respectiva limba. Ceva de circulatie internationala … germana e horror … spaniola e de telenovele … italiana e de muncitor de la tara … ramane … ati ghicit … franceza … limba iubirii si a poeziei pulii mele …

  • bun ar rezolvat problema traficului … acu ce pula mea pui pe blog. Inspiratie nu ai, cu gramatica e cam greu (nu, chiar nu ma simt) … compuneri nu ai mai facut din clasa a 4-a. Cacat … yutub tzu za reschiu … mai un mass, mai o poza … merge treaba … cine pula mea zicea ca e greu sa ai blog.

  • da’ daca tu nu vrei sa pui linkuri si video ca toti limitatii … tu esti un intelectual, un ganditor … Poti sa faci versuri, nu tre sa exprime nimic, doar sa rimeze ultima silaba. De fapt poa’ sa fie si rima alba ce plm. Pana la urma da-o in pula ei si de metrica ca doar tu esti artist nu ai sa fii inlantuit de reguli si conventii. Da’ si inspiratia asta se termina la un moment dat. Poti sa pui ce carte de mare filozofie ai mai citit. Bun … da’ cate carti poti sa citesti pe saptamana … nu ca te-ar verifica cineva. Nu conteaza … reciclezi idei rasuflate, banalitati si truisme si nu ai probleme …
    In caz de maxima urgenta povestesti ce te-a mai indignat cand veneai de la scoala cu troleu/tramvaiu/autobuzu in timp ce tu te izolai cu castile in urechi de lumea exterioara careia nu ii faci fata. Daca exista un blog care nu are un post de genu eu promit solemn ca ma cac pe verticala la unghi de fix 90 de grade in Piata Unirii. Cre’ca si eu am unu de asta.

  • toti looserii (da stiu ca se scrie loser … nu ca m-ar fi durut in pula daca nu as fi stiut) au cont de hi5 … ce distrusi … tu te diferentiezi clar de ei … tu ai pe deviant art pentru ca, nu-i asa, orice mucos cu bani cu un aparat de 500 de euro care stie sa puna un filtru de sepia sau alb-negru in picasa e artist … sau poate nu esti asa edgy si esti un pic mai americanit iti faci pe myspace … acolo n-are nici dreacu in ro => cat de deosebit esti tu …

M-am saturat pe moment.

  1. Sigur sunt greseli gramaticale, logica, exprimare bla, bla.
  2. Daca te regasesti intr-una din ipostaze nu e nici o coincidenta … cel mai probabil chiar despre tine e vorba. Sau despre unu ca tine. Sau despre mata.
    Guess what ?? … Cu durere’n suflet va spun: MA DOARE’N PULA !!!
    Aaaa inca ceva … n-ai decat sa te crezi mai inteligent ca mine traieste cu iluziile tale grandomanioase (sunt destul de sigur ca nu e cuvant adevarat asta … as fi surprins sa fie) in continuare, nici macar nu ma intereseaza sa imi demonstrezi ceva. Nu citesc carti, nu vorbesc 4 limbi ascult Justin Timberlake si Alexandra Ungureanu … ce pula mea stiu eu … Atat numa sa nu te aud ca te bagi si in fizica ca o sa trebuiasca sa vin sa te bag in pizda matii ca oricum nu o sa imi pierd timpu demontrandu-ti ca habar nu ai ce vorbesti.
    Hmm … this actually felt pretty good :D … Ironic e ca nici macar nu’s suparat, nu am nici un motiv special in afara de toate cacaturile cu care m-am obisnuit in fiecare zi.
    Hai ne mai vedem … VA IUBESC PE TOTI !!! >:D

da' chiar n-ai nimic bun de facut

da’ chiar n-ai nimic bun de facut*

copiii se trezesc sa mearga la scoala (da chiar si sambata saracii … o sa le plezneasca venele intr-o zi) … eu ma pregatesc sa ma culc. Iar mi-am futut programu.

M-am saturat … de tot si de toate … da, da din nou. De parca a fost vreodata cand nu am fost saturat. De parca nu asa e mai usor … sa te saturi …

Da’ nici macar nu stiu ce vreau … sau ce imi lipseste … ca sa stiu de ce sa ma plang. Mananc cacat … stiu foarte bine. Sau poate cred ca stiu. E bine sa ai un “tap ispasitor” pe care sa te bazezi. “Aaa … eu de aia nu fac asta … pentru ca x … daca as avea x … eeee alta viata … “. Da’ tu de fapt nu vrei x … vrei dar nu destul cat sa te determine sa faci ceva. Asa ai o scuza plauzibila si la indemana … o scuza in fata ta si a celorlalti … in fata ta cel mai mult. “As vrea sa pot face y … dar fara x … nu se poate domle’ “. Si bineinteles x e ales cat sa fie destul de greu de atins incat sa te justifice dar nu atat de greu incat sa para un tel irealist … o scuza convenabila. Te complaci in cacatu actual … necunoscutut e intotdeauna infricosator … las ca merge si asa … O pula ! … Doua puli … printre copaci … bing bang

Pentru ce plm scriu asta. Chiar oamenii astia nu au ceva mai bun de facut decat sa citeasca aberatiunile-mi pseudo-depresive induse de plictiseala si somn … printre altele. Ca de parca eu scriu ca sa citeasca cineva acu … scriu ca sa fac ceva … sa nu ma doare mintile daca ma opresc …

hai nb si la mai mare !

an introverted kind of soul**
the earth did open
swallow whole
…
an extroverted kinda girl
…

*ocs
**placebo … you know, you should really know these by yourself, you know

Epilog: Si totusi ...

continuare de aici. as recomanda sa le citesti pe toate. stiu ca e mult de aia le-am pus in mai multe posturi :).

Si revin. De ce ne credem atat superiori cand atat de mult din ce facem facem datorita instinctelor … datorita originii animale. Atat de mult cacat in lumea asta si aproape tot (si spun aproape pentru ca eu nu cred in absolutisme remember :D) e datorita corpului … organismului … nici nu stiu cum pula mea sa ii mai spun. Dorintei de supravietuire. De ce se omoara oamenii, de ce se urasc … de ce exista rautate pana la urma in pula mea ??? Pai pentru ca asa am supravietuit pana acum. Asa am ajuns pana aici. Se poate altfel ? Poate … da’ nu prea curand. Poate niciodata cat timp inca suntem legati de copurile astea.
Si totusi … A.I.-ul (inteligenta artificiala), presupunand ca ar exista, eliberat de instincte, de sistemul de nevoi ne-ar fi superior? Ar avea preocupari strict “intelectuale”. Care pula mea ar fi alea oricum? …
Si totusi … nici el nu ar fi complet liber. Ar fi nemuritor insa ar fi si el subjugat unui “hardware” (cum suntem noi corpului). Si hardwareul ar fi supus legilor fizicii … distrugerii. Software pur independent unui hardware poate exista? Nu …
“Noi” depindem de corpul fizic … poate mai mult decat depinde el de noi :). Dar cine e “noi” … ce e “eu” … cum definesti? Hmm … mult timp am vazut eu-ul ca ceva abstract … insa “eu” nu poate exista fara creier. Exista o simbioza. Depindem de organism asa ca o sa trebuiasca sa ii respectam regulile.
Depindem de sistem … nu existam in afara lui … asa ca o sa trebuiasca sa ii respectam regulile.
Si totusi cred ca exista ceva … eu-ul asta … constiinta … care desi depinde de organism nu e “facut din acelasi aluat” … sunt lucruri diferite … ii este superior cumva. Fara el am fi doar niste animale … si parca totusi nu suntem numai asta.

Cap2: Sistemul

continuare de aici

Tot ce facem e sa perpetuam sistemul. Si sistemul e unu inchis. Era un termen in termodinamica parca … nu imi vine in minte. Adiabatic, asa … desi parca mai era unu, un concept mai bun. In fine. Pe scurt un sistem care nu face schimb de enegie cu exteriorul, nu primeste si nu pierde. Abstractizand un pic termenul, se poate aplica la orice. Ideea e ca orice actiune a ta exista si are efecte numa in interiorul sistemului. Si orice actiune nu poate exista decat folosind instrumentele si respectand regulile acestui sistem. Sistemul poate insemna multe lucruri. Universul in sine e un sistem. Regulile care trebuie respectate fiind regulile fizicii. Un alt univers poate avea (si are) alta fizica, alte reguli si nu poate influenta in nici un fel universul nostru … bine … astea is chestii prea speculative. Un alt univers ar putea afecta universul asta da’ numai folosind fizica universului asta. O schimbare de coordonate sa zicem. Desi e o asociere cam de cacat.
Un alt sistem de asta e viata noastra practic. Cum spuneam … te nasti, faci scoala apoi te angajezi undeva … faci ceva … oriunde ai fi, orice ai face esti o piesa din sistem nu esti in afara lui. Poate doar daca ai pleca sa traiesti in jungla undeva complet izolat de restul lumii. Ai iesi din sistemul asta si ai intra in altul mai simplu, poate mai usor de inteles … dar la fel de fals.
Ironia e ca sistemul traieste numai ca sa se mentina, exista doar pentu a se perpetua, nu are un scop in sine decat prezervarea. Ca si viata, practic. Din punct de vedere biologic adica. Cum se defineste viata? Un organism, o chestie care se poate inmulti, perpetua. O bacterie exista doar pentru a crea alta bacterie. Un om exista pentru a crea altul. Si atat. Si e si normal. Nici nu se putea altfel. Noi existam acum pentru ca primele entitati, primii compusi chimci care au “invatat” sa se inmulteasca singuri (nedepinzand de factori externi (ma rog … mai mult sau mai putin)) au continuat sa faca asta. Evoluand in acelasi timp. Dar scopul nu e evolutia, scopul vietii e viata insasi.
Scopul sistemului e de a exista.