Alo, alo, ai văzut un cal maro?
Eu l-am văzut, dar nu l-am cunoscut.
Mi-aducea aminte de timpul trecut.
Trecut altă dată, în altă bucată
de univers.
Alt univers, cu alt tu și alt eu,
Dar la fel ca mereu,
Și înger și zeu.
Alt înger, alt zeu,
Dar la fel ca mereu,
Împreună fugar, creând în zadar,
O bulă de noi, o bulă cu doi.
O bulă perfectă, fără început și sfârșit, matematic pe sine complet conținându-se.
Pe sine și pe noi, niște noi perfecți, perfect încapsulați și deci complet detașați
de 'realitate'.
Niște noi perfecți, imaginari, niște noi care nu au existat niciodată, dar care vor exista etern undeva într-o bulă, într-un plan astral dintre infinitele care păstrează toate gândurile gândite vreodată de vreun tâmpit muritor.