not your boring shit again
cu cat inaintez in varsta cu atat inteleg mai putin … cred ca intr-o zi nu o sa mai inteleg nimic, o sa ma desprind complet de lumea asta … nu o sa mai inteleg nici un concept banal din universul asta. nu o sa stiu ce e aia o usa si ce sa fac cu ea. nu o sa mai conteze ca in momentu ala o sa fiu iesit de tot. un fel de depasire a conditiei e si asta … la nivelul cel mai pur. altii i-ar spune nebunie.
Da nu despre asta vorbeam. Nu pot sa zic c-am inteles prea multe niciodata. Deci nu am plecat de pe o pozitie prea buna. Nu inteleg oamenii, nu stiu daca ii intelege cineva … ce pula mea vrem? Toata lumea vrea ceva, nimeni nu stie ce. Da sentimentu de dorinta e acolo. Stii ca ceva iti lipseste. Crezi ca ceva ar trebui sa mai fie.
Evident e si cazul meu … ce-i drept, cand nu ai nimic, e ceva mai simplu sa crezi ca vrei ceva. Cacat, iar era sa intreb de ce …
Nu conteaza de ce, dar clar ca totu e futut. Si totusi eu incerc … nici asta nu am inteles niciodata … ce ma tine in viata … ce ma face sa continui. Nu exista absolut nici un motiv pentru care as continua sa traiesc, apoi sa continui sa sper. Presupun ca asta e, un fel de speranta mascata. Speranta asta cretina ma face sa incerc … sa incerc sa ii ajut pe altii … desi nu de grija lor … probabil e incercarea de a face o lume in care eu as vrea sa traiesc. Ca asta de acu clar nu e. Probabil ma gandesc ca daca altii o sa poata sa fie mai bine o sa creez un context in care si eu o sa fiu mai bine. Nu functioneaza.
Asta pentru ca nimeni nu vrea ajutor. Nimeni nu vrea sa fie ‘fericit.’ Cui pula mea ii trebuie liniste? Ne-ar devaloriza ca oameni. Cea mai adanca dorinta omeneasca e sa fii fucked up. E adanc inradacinata. Fara dorinta constanta de a ne fute viata sau de a ne face sa credem ca viata noastra e fututa nu am mai fi oameni.
E o aroganta exagerata asta. Si prezenta in orice om. EU am probleme reale … eu is futut la cap … fo’ rilz. Daca am crede ca ‘problemele’ noastre le au toti nu am mai fi speciali. Sau ca ‘problemele’ noastre chiar nu sunt atat de mari si importante pe cat ne par … sa fii ca oricare altu e frica cea mai mare.
Nu, asta nu o sa se schimbe niciodata …
whatever … devine plictisitor la un moment dat … a devenit de mult … presupun ca am o rezistenta exagerata la repetitivitate … sa ii spunem mai simplu ‘prostie’