Legen ... wait for it ...
Iata-ne ajunsi, din nou, aici. Ciudat poate dar nici intr-un caz de neasteptat.
Prima intrebare de care ne lovim: Am ajuns. Acum ce ?
Buna intrebare Lucian, ma bucur ca ai intrebat. Intr-adevar, odata scopul nostru atins, pusi in fata faptului implinit realizam ca nu ne-am gandit niciodata ce v-om face dupa. Tot ce a contat a fost sa ne atingem tinta. Multa munca, multe sacrificii, multe nopti pierdute. Dar toate aveau un sens. Un punct de convergenta. Si iata ca privim in haul intunecat care ne este viitorul, ne holbam in ochii dragonului numit Necunoscut si inghetam ca o caprioara in fata farurilor unui camion cu remorca condus de un sofer ucrainean, ca un papuc diesel plin de muncitori care se intorc acasa blocat pe sine in fata trenului rapid suceva-bucuresti nord, ca un betiv notoriu iesit din crasma intunecata lovit de soarele diminetii de aprilie. Si ne punem intrebarea: Acum ce ?
Insa inainte de a raspunde acestei intrebari trebuie sa rasundem alteia. De ce am vrut sa ajungem aici? Pentru ce am purtat toate bataliile? Ne mai aducem aminte? Pare atat de indepartat si confuz. Tot ce ne aducem aminte este drumul. Am intrat pe o traiectorie rigida, intr-un tunel cu o singura iesire hipnotizati de luminita din capat, de stralucirea orbitoare a sperantei asemeni unei musculite fascinate de lumina fluorescenta a mortii musculita care, desi aude tipetele disperate a celorlate musculite, tipete care se amesteca disonant – un recviem bizar, musculite care striga: “Don’t go in to the light!”, nu mai poate parasi caruselul. Acesta a plecat din statie, este deja prea tarziu pentru biata musculita. Saraca Musculita …
Iar noi prinsi in acest miraj, cantecul de sirena amortindu-ne simturile asemeni unei sticle de wiskey ieftin cu gust de spirt si cola facut in cada, nu mai vedem decat luminita strigatele celorlalti devenind doar un zgomot de fond, un murmur indescifrabil, o soapta fantomatica, o voce bolborosita din subconstient. Nu stim de ce ne-am urcat, nu stim unde mergem stim doar ca trebuie sa ajungem acolo.
Raspunsul la aceste intrebari este pe cat de simplu pe atat de incredibil.
Continuarea dupa pauza publicitare.